Fluorul este un mineral care, în contact cu dinții, îi ajută să reziste mai bine la acizii produși de bacteriile din placă. Este ingredientul cu cele mai bune dovezi în prevenirea cariilor, motiv pentru care îl găsești în pastele de dinți, în unele ape de gură și în geluri sau lacuri aplicate la cabinet. Confuziile apar des, deoarece produsele diferă ca doză, mod de folosire și public țintă.
Cum acționează fluorul pe dinți
Smalțul nu este o suprafață statică. De fiecare dată când mănânci sau bei ceva cu zahăr, bacteriile produc acizi, iar smalțul pierde minerale. Între mese, saliva le readuce înapoi. Acest du-te-vino se numește demineralizare și remineralizare, iar fluorul înclină balanța spre refacere.
Efectul cel mai important vine din contactul local, adică din cât stă fluorul pe dinți în gură, nu din ce ajunge în stomac. Pentru asta, nu e nevoie să fie înghițit. De aceea sfatul comun este să scuipi surplusul de pastă după periaj și să nu te clătești abundent; motivele sunt detaliate în articolul despre scuipat sau clătit după periaj.
Unde găsești fluor
Pasta de dinți
Aici este sursa principală. Cantitatea de fluor se exprimă în ppm, iar valorile diferă între pastele pentru adulți și cele pentru copii. Cum citești concentrația și cum alegi este explicat în ghidul despre pasta cu fluor, iar pentru copii vezi articolul despre pasta pentru copii.
Apa de gură
Unele ape de gură conțin fluor și sunt gândite ca adaos pentru persoane cu risc mai mare de carii. Se folosesc la un alt moment decât periajul, ca să nu spele fluorul din pastă. Nu sunt destinate copiilor mici, care pot înghiți lichidul.
Geluri și lacuri
Aceste produse au concentrații mai mari și sunt, de regulă, recomandate sau aplicate de medic, la nevoie. Nu sunt produse pentru uz liber fără recomandare, mai ales la copii.
| Produs | Rol | Cine îl folosește |
|---|---|---|
| Pastă cu fluor | Baza protecției zilnice | Aproape toată lumea, în doza potrivită vârstei |
| Apă de gură cu fluor | Adaos pentru risc crescut de carii | Adulți, la recomandare |
| Gel cu fluor | Aplicare ocazională, concentrație mai mare | La recomandarea medicului |
| Lac cu fluor | Aplicat la cabinet | Pacienți cu risc de carii, la decizia medicului |
Cum combini produsele fără exces
O greșeală frecventă este să crezi că mai mult înseamnă mai bine. Fluorul nu funcționează după acest principiu, iar o rutină simplă este mai eficientă decât una încărcată.
- Periază-te de două ori pe zi cu pastă cu fluor, câte două minute.
- Scuipă surplusul și nu te clăti imediat cu apă multă.
- Dacă folosești apă de gură cu fluor, alege alt moment al zilei, de exemplu după prânz.
- Nu schimba produsele de la o zi la alta, fără motiv.
- Nu folosi geluri sau lacuri fără recomandarea medicului.
Pentru ordinea pașilor în rutina de seară, vezi articolul despre rutina de seară.
Cantitatea la copii
La copiii mici, atenția se mută de la „cât fluor” la „cât se înghite”. De aceea cantitatea de pastă se ajustează în funcție de vârstă, iar părintele supraveghează periajul. Pasta se pune în cantitate mică, iar copilul învață treptat să o scuipe.
Dacă un copil înghite regulat pastă în cantități mari, în perioada în care se formează dinții definitivi, pot apărea pete albe sau modificări ale smalțului, numite fluoroză ușoară. Este o problemă de dozaj, nu de pastă în sine, și se previne prin supraveghere. Pentru detalii pe vârste, citește despre pasta pentru copii și, dacă ai îndoieli, întreabă medicul pediatru sau dentistul.
Când ai nevoie de mai mult decât pasta
Unele situații cresc riscul cariilor: gura uscată, aparat dentar fix, carii frecvente în trecut, consum mare de zahăr între mese sau gingii retrase cu rădăcini expuse. În aceste cazuri, medicul poate recomanda un plan personalizat, cu produse în plus sau aplicații la cabinet. Nu e nevoie să decizi singur; o discuție la un control este suficientă.
De asemenea, nu toate pastele „naturale” conțin fluor. Dacă alegi una, verifică eticheta, așa cum explică articolul despre citirea etichetei.
Cum recunoști un produs cu fluor
Pe ambalaj, fluorul apare sub denumiri precum fluorură de sodiu, monofluorofosfat de sodiu sau fluorură de staniu, iar concentrația se scrie, de obicei, în ppm. Dacă nu găsești nicio mențiune, probabil produsul nu conține fluor. Merită să verifici asta și la produsele cu mențiuni generale despre „protecție", pentru că ele nu garantează prezența lui. Pastele pentru copii au concentrații adaptate vârstei, deci nu le folosi la întâmplare între frați de vârste diferite.
Ce merită reținut despre fluor
- Fluorul întărește smalțul și ajută la refacerea lui după atacurile acide.
- Pasta cu fluor este baza; celelalte produse sunt adaosuri.
- Contactul pe dinți contează mai mult decât înghițirea; surplusul se scuipă.
- La copii, cantitatea de pastă și supravegherea sunt esențiale.
- Gelurile și lacurile se folosesc la recomandarea medicului.
Întrebări frecvente
Este fluorul periculos?
În dozele din produsele de igienă orală, folosite corect, este considerat sigur și util. Problemele apar la înghițirea repetată de cantități mari, mai ales la copii.
Pot folosi apă de gură cu fluor imediat după periaj?
Nu este ideal, pentru că poate spăla fluorul rămas din pastă. Alege un alt moment al zilei, dacă medicul ți-o recomandă.
Dacă am carii, e de ajuns fluorul?
Nu. Fluorul ajută la prevenție și la refacerea leziunilor foarte mici, dar o carie formată trebuie tratată de medic.
Ce înseamnă pastă fără fluor?
Este o pastă care nu are acest ingredient, deci nu aduce protecția lui. Dacă ai un motiv să o folosești, discută cu dentistul despre alternative.
Cât fluor are nevoie un adult?
Nu există o cifră pe care să o calculezi singur acasă. Folosește o pastă cu fluor potrivită adulților, în doza de pe ambalaj, și cere sfatul dentistului dacă ai risc crescut.
