Bicarbonatul de sodiu este o pudră albă, alcalină, folosită în bucătărie și în gospodărie, care apare și în multe rețete „de casă” pentru dinți. Se spune că albește, că scoate tartrul și că împrospătează respirația. O parte din aceste afirmații au un sâmbure de adevăr, iar altele sunt exagerate. Haide să le luăm pe rând, ca să știi când are sens și când mai bine renunți.
Ce este și de ce se folosește
Bicarbonatul este o sare cu granule fine, destul de moi comparativ cu smalțul, dar suficient de dure ca să frece pete de suprafață. În plus, fiind alcalin, poate neutraliza o parte din acizii din gură. Din acest motiv apare, în concentrații mici, chiar în unele paste de dinți fabricate industrial, unde dozajul este controlat.
Între o pastă comercială și o pudră luată din bucătărie există o diferență importantă: pasta are o formulă gândită pentru dinți, cu abraziune măsurată și, de regulă, cu fluor. Pudra pură nu are niciuna dintre acestea.
Ce poate face și ce nu
Bicarbonatul poate ajuta la îndepărtarea unor pete superficiale, cum sunt cele de cafea sau de ceai, tocmai pentru că este ușor abraziv. De asemenea, poate da o senzație de curat în gură. Nu poate, însă, schimba culoarea naturală a dintelui, care depinde de dentină, adică de stratul de sub smalț.
| Afirmație | Realitate |
|---|---|
| Albește dinții în profunzime | Nu; poate reduce doar pete de suprafață |
| Elimină tartrul | Nu; tartrul se îndepărtează la cabinet |
| Protejează împotriva cariilor | Nu conține fluor, deci nu |
| Neutralizează acizii | Parțial și temporar |
| Împrospătează respirația | Posibil, pe termen scurt |
Dacă te interesează cum se comportă pastele cu efect de albire, citește articolul despre pasta albitoare. Despre cauzele petelor din alimentație, vezi cafeaua, ceaiul și petele pe dinți.
Riscurile folosirii frecvente
Problema nu este bicarbonatul în sine, ci felul în care este folosit. Cine îl frecă energic și des riscă o uzură treptată a smalțului, care nu se mai reface. Un smalț subțiat face dinții mai sensibili și, cu timpul, mai galbeni, pentru că dentina de dedesubt se vede mai bine. Este un paradox: încerci să albești și ajungi la efectul opus.
Alte neplăceri posibile sunt:
- iritarea gingiilor, mai ales dacă ai gingii sensibile;
- gustul sărat, neplăcut, care poate descuraja periajul;
- înlocuirea pastei cu fluor, adică pierderea protecției contra cariilor;
- acumularea pudrei în jurul aparatului dentar sau al lucrărilor protetice.
Persoanele cu retracție gingivală, rădăcini expuse sau sensibilitate dentară ar trebui să evite abraziunea suplimentară. Citește despre sensibilitatea dentară pentru a înțelege de ce.
Dacă totuși vrei să îl încerci
Nu există o regulă universală, iar medicul dentist este cel care te poate sfătui în cazul tău. Dacă vrei să încerci ocazional, câteva reguli de prudență reduc riscurile:
- nu îl folosi zilnic și nu îl frecă apăsat;
- nu îl amesteca cu sucuri acide, precum lămâia, pentru că acidul atacă smalțul;
- nu îl folosi în loc de pastă, ci cel mult în plus, rar;
- oprește-te dacă simți sensibilitate sau iritare;
- dacă ai aparat dentar, coroane sau implanturi, întreabă mai întâi medicul.
Amestecul cu lămâie sau cu alte ingrediente acide, des întâlnit în rețetele de pe internet, merită evitat cu totul. Acizii dizolvă mineralele din smalț, iar bicarbonatul le freacă după aceea, ceea ce înseamnă un dublu atac.
Alternative mai sigure
Dacă scopul tău este un zâmbet mai luminos, există variante cu risc mai mic. Pe primul loc este periajul corect, cu pastă cu fluor, pentru că îndepărtează placa și pigmenții proaspeți; vezi ghidul despre periajul corect. Reducerea pigmenților din alimentație, clătirea cu apă după cafea și detartrajul profesional fac diferența mai mare decât orice pudră.
Pentru o schimbare reală de culoare există tratamente de albire făcute sub supravegherea medicului, dar ele nu sunt potrivite pentru toată lumea, iar decizia îi aparține dentistului. Nu există scurtături sigure acasă.
Pentru respirația neplăcută, bicarbonatul este rareori soluția. Cauza se află de obicei pe limbă, între dinți sau la nivelul gingiilor, iar curățarea lor corectă rezolvă mai mult decât o pudră; vezi cauzele respirației urât mirositoare.
Merită menționat și un aspect practic: multe „trucuri" văzute online arată un rezultat imediat, dar nu spun nimic despre ce se întâmplă după luni sau ani. Uzura smalțului este lentă și nu se vede de la o zi la alta, de aceea pare inofensivă. Când apare sensibilitatea, partea pierdută nu mai poate fi recuperată prin periaj, ci doar protejată sau acoperită de medic. Un zâmbet îngrijit se construiește mai bine prin obiceiuri blânde și constante decât prin experimente rare, dar agresive.
Ce merită reținut despre bicarbonatul de sodiu
- Este un abraziv ușor, care poate reduce pete de suprafață, dar nu albește în profunzime.
- Nu conține fluor și nu poate înlocui pasta de dinți.
- Frecat des și apăsat, poate uza smalțul și crește sensibilitatea.
- Nu se amestecă cu lămâie sau alți acizi.
- Dacă ai sensibilitate, retracție sau lucrări dentare, cere mai întâi sfatul dentistului.
Întrebări frecvente
Pot să mă spăl pe dinți zilnic cu bicarbonat?
Nu este recomandat. Folosirea zilnică crește riscul de uzură a smalțului și te lasă fără protecția fluorului din pastă.
Bicarbonatul scoate tartrul?
Nu. Tartrul este depunere întărită și se îndepărtează doar prin detartraj la cabinet.
Este bun pentru dinții galbeni?
Poate reduce unele pete de suprafață, dar nu schimbă culoarea de bază a dintelui. Pentru galben persistent, merită o discuție cu dentistul.
E sigur în amestec cu lămâie?
Nu. Acidul lămâii atacă smalțul, iar bicarbonatul îl frecă, deci combinația este dăunătoare.
Ce pastă conține bicarbonat?
Unele paste îl conțin în cantități controlate. Verifică eticheta și alege una care are și fluor.
