Băuturile acidulate și dinții: ce se întâmplă cu smalțul

Băuturile acidulate afectează dinții în două feluri: zahărul hrănește bacteriile din placă, iar acizii din băutură atacă direct smalțul. Din acest motiv, un suc carbogazos, o băutură energizantă sau un izotonic pot avea efecte asupra dinților chiar și atunci când nu sunt îndulcite cu zahăr. Cât de mult contează depinde mai ales de felul în care le consumi, nu doar de ce conțin.

În articol afli cum acționează fiecare tip de băutură, de ce „fără zahăr” nu înseamnă automat „fără risc” pentru smalț, ce trucuri practice reduc contactul cu dinții și când merită să vorbești cu medicul stomatolog.

De ce sunt băuturile acidulate un risc dublu pentru dinți?

Băuturile acidulate sunt un risc dublu pentru că produc atât carii, cât și eroziune. Cariile apar când bacteriile din placa dentară transformă zahărul în acid care dizolvă mineralele din smalț. Eroziunea dentară apare când acizii din băutură dizolvă smalțul direct, fără ajutorul bacteriilor.

Cele două mecanisme se pot suprapune. Un suc cu zahăr și acid fosforic sau citric are un pH scăzut din prima secundă, iar apoi zahărul întreține atacul acid timp de zeci de minute. Smalțul, ajuns moale la suprafață, devine mai ușor de uzat și de colorat.

Cum se vede eroziunea în practică

Eroziunea nu doare la început. Poate apărea ca o suprafață mai lucioasă sau mai netedă pe dinți, margini ușor transparente la dinții din față sau sensibilitate la rece. Aceste semne pot avea și alte cauze, deci doar un consult stomatologic le poate interpreta corect. Dacă ai sensibilitate, citește și despre Sensibilitatea dentară: de ce apare și ce poți face acasă.

Ce tipuri de băuturi sunt mai agresive?

Cele mai agresive sunt băuturile cu pH scăzut și cu zahăr, băute des și în cantități mici. În general, nu există băutură „sigură” în această categorie, dar există diferențe de risc.

Cifrele exacte de pH diferă de la produs la produs și nu le poți ghici din gust; eticheta și ingredientele (acid fosforic, citric, malic) îți dau un indiciu. Pentru o imagine de ansamblu asupra alimentelor cu efect similar, vezi Alimentele acide și eroziunea dentară: cum te protejezi.

Cum bei fără să-ți expui dinții mai mult decât e nevoie?

Reduci riscul dacă bei repede, la masă și cu pai, nu dacă sorbi încet o sticlă pe parcursul zilei. Durata contactului este factorul pe care îl poți controla cel mai ușor.

1. Bea la masă. Saliva produsă în timpul mesei ajută la neutralizarea acizilor.
2. Bea într-un interval scurt, în loc să ții sticla deschisă ore în șir.
3. Folosește un pai, orientat spre spatele gurii, ca lichidul să atingă mai puțin dinții din față.
4. Clătește-ți gura cu apă după ce termini băutura.
5. Așteaptă cel puțin 30 de minute înainte de periaj, ca smalțul înmuiat să se întărească la loc.
6. Nu ține băutura în gură și nu o învârti între dinți.

Atenție: Periajul imediat după o băutură acidă poate freca un smalț înmuiat acid. Clătirea cu apă este primul pas; periajul vine mai târziu, cu o pastă cu fluor.

Contează momentul zilei în care bei băuturi acidulate?

Contează mult, pentru că seara saliva scade, iar băuturile acidulate băute înainte de culcare rămân pe dinți toată noaptea. În timpul somnului producția de salivă este mică, deci acidul și zahărul au un efect mai lung. Din acest motiv, ultima băutură a zilei, după periajul de seară, ar trebui să fie apă plată.

Același principiu se aplică în timpul zilei de lucru: o sticlă de suc pe birou, din care iei guri din oră în oră, înseamnă un contact aproape continuu. Mai sigur este să o bei la pauză, într-un interval scurt. Pentru o rutină seara, vezi Rutina de seară pentru dinți: ordinea corectă a pașilor.

Ce se întâmplă cu băuturile pentru copii?

La copii riscul este mai mare, pentru că smalțul dinților de lapte este mai subțire decât al celor definitivi, iar obiceiul băuturilor la sticlă sau la pahar „de plimbare” se instalează ușor. Sucurile, nectarurile și băuturile cu arome fructate au adesea zahăr și acizi, chiar dacă sună „sănătoase” pe ambalaj.

Apa plată și laptele la masă sunt alegeri mai sigure pentru dinți. Pentru idei de organizare a dulciurilor la vârste mici, citește Dulciurile și gustările copiilor: cum le protejezi dinții. Pentru adolescenți și sportivi, discuția despre izotonice și energizante merită purtată cu medicul de familie sau cu cel stomatolog.

Cum alegi între variantele „cu zahăr” și „fără zahăr”?

Varianta fără zahăr este mai bună pentru risc de carii, dar nu elimină problema eroziunii. Edulcoranții nu hrănesc bacteriile cariogene în aceeași măsură ca zahărul, însă acidul din băutură rămâne. Alegerea ideală este ca băutura acidulată să fie un moment ocazional, nu o băutură de zi cu zi.

Dacă vrei să reduci treptat consumul, poți începe prin a amesteca băutura cu apă plată sau prin a o limita la o ocazie pe zi, la masă. Mai multe despre îndulcitori găsești în articolul dedicat Îndulcitorii fără zahăr și dinții: ce trebuie să știi.