Gingivita: semne, cauze și cum o previi acasă

Gingivita este inflamația gingiilor, cea mai frecventă formă de boală gingivală, și apare aproape întotdeauna pentru că placa bacteriană rămâne la marginea dintre dinte și gingie. Gingiile devin roșii, ușor umflate și sângerează la periaj sau la ața dentară. Vestea importantă este că, în stadiul de gingivită, țesutul de susținere al dintelui nu este încă afectat, deci problema se poate întoarce la normal.

Articolul explică cum recunoști gingivita, ce o provoacă, cum se deosebește de parodontită și ce rutină o ține sub control. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul stomatologic. Dacă vrei să vezi gingivita în contextul celorlalte probleme ale gurii, începe cu ghidul problemelor orale frecvente.

Cum arată gingiile cu gingivită?

Gingiile cu gingivită sunt roșii sau roșii-violacee, lucioase, puțin umflate și sângerează ușor la atingere. O gingie sănătoasă este de obicei roz pal (nuanța depinde de persoană), ferm lipită de dinte și nu sângerează la periaj obișnuit.

Semnele tipice sunt:

• sângerare la periaj, la ață dentară sau chiar când mănânci ceva tare;
• margine a gingiei rotunjită și umflată, în loc să fie subțire și bine aderentă;
• uneori respirație neplăcută sau un gust prost persistent;
• sensibilitate la atingere, dar de regulă fără durere puternică.

Lipsa durerii păcălește mulți oameni. Gingivita nu doare de obicei, așa că poate dura luni întregi fără să o observi. Dacă gingiile sângerează la periaj, nu e o consecință „normală" a spălatului pe dinți, ci un semn că acolo e ceva de rezolvat. Cauzele sângerării sunt detaliate și în articolul despre sângerarea gingiilor la periaj.

Ce provoacă gingivita?

Gingivita este provocată în principal de placa bacteriană, o peliculă lipicioasă de bacterii care se formează continuu pe dinți. Dacă nu o îndepărtezi zilnic, bacteriile irită gingia, iar organismul răspunde cu inflamație.

Placa care nu e curățată în câteva zile se poate mineraliza și se transformă în tartru, o depunere dură pe care periuța nu o mai poate îndepărta. Tartrul oferă o suprafață rugoasă pe care placa nouă se prinde mai ușor. Diferența dintre cele două este explicată în articolul despre placa bacteriană și tartru.

Factori care cresc riscul

Placa este cauza directă, dar mai mulți factori fac gingiile să reacționeze mai puternic:

• schimbările hormonale, de exemplu în sarcină sau în adolescență;
• fumatul, care modifică răspunsul gingiei și poate masca semnele;
• gura uscată, pentru că saliva spală și protejează țesuturile;
• aparatele dentare, lucrările prost adaptate și dinții înghesuiți, unde curățarea e mai grea;
• anumite afecțiuni și medicamente, despre care vorbești cu medicul tău.

Pentru femeile însărcinate, gingiile pot reacționa mai puternic la aceeași cantitate de placă. Dacă te regăsești aici, vezi și igiena orală în sarcină.

Gingivită sau parodontită: care e diferența?

Gingivita afectează doar gingia și este reversibilă, în timp ce parodontita afectează și țesuturile de susținere ale dintelui, inclusiv osul, și produce pierderi care nu se mai refac singure. Gingivita netratată poate evolua spre parodontită, dar nu orice gingivită ajunge acolo.

Dacă observi că dinții par mai lungi, că se clatină sau că între dinte și gingie s-a format un spațiu, nu mai e vorba de ceva ce rezolvi doar acasă. Retracția gingivală are propriul ei articol: retracția gingivală, cauze și prevenire.

Cum scapi de gingivită? Ce poți face acasă

Gingivita se ameliorează de obicei în una-două săptămâni dacă îndepărtezi placa zilnic și complet, însă timpul diferă de la o persoană la alta. Cheia nu este să apeși mai tare, ci să fii metodic.

Periajul blând, dar complet

Spală-te de două ori pe zi, cel puțin două minute, cu o periuță moale, înclinată spre linia gingiei. Mișcările sunt mici și blânde, nu frecare orizontală puternică. Tehnica recomandată este descrisă în articolul despre tehnica Bass modificată.

Curățarea dintre dinți

Aproape jumătate din suprafața dinților este între ei, iar periuța acolo nu ajunge. Folosește zilnic ață dentară sau periuțe interdentare. La început gingiile pot sângera mai mult, dar dacă ești constant, sângerarea scade în câteva zile.

Ce să nu faci

• Nu renunța la periaj în zona care sângerează; zona are nevoie de curățare, nu de ocolit.
• Nu folosi apa de gură ca înlocuitor al periajului.
• Nu aștepta luni de zile dacă nu vezi nicio îmbunătățire.

Sfat: dacă folosești o apă de gură cu antiseptic, ea ajută doar ca adaos pe termen scurt și la recomandarea dentistului. Placa se îndepărtează mecanic.

Când e nevoie de dentist pentru gingii?

Mergi la dentist dacă sângerarea sau inflamația persistă după două săptămâni de igienă atentă, dacă ai tartru vizibil sau dacă gingiile se retrag. Tartrul nu se poate îndepărta acasă, iar îndepărtarea lui profesională este de multe ori pasul care permite gingiei să se vindece.

Consultul devine mai urgent dacă apar umflături dureroase, puroi, dinți care se mișcă ori respirație urât mirositoare care nu dispare. Dentistul poate stabili dacă e vorba de gingivită sau de o formă mai avansată și poate recomanda pașii potriviți situației tale.