Bruxismul: semnele că scrâșnești din dinți în somn

Bruxismul este activitatea repetată a mușchilor de mestecat prin care strângi puternic dinții unii de alții (încleștare) sau îi freci lateral (scrâșnire), fără scopul de a mesteca. Poate apărea în somn sau în timpul zilei și, de cele mai multe ori, cel care îl are nu își dă seama: partenerul aude scrâșnetul noaptea, iar dentistul observă dinții tociți la control. Cele mai frecvente semne sunt durerile de maxilar și de tâmple la trezire, dinții care par mai scurți sau ciobiți, sensibilitatea la rece și obturațiile care se rup des.

Vestea bună este că bruxismul ușor nu produce neapărat probleme, iar formele care afectează dinții pot fi gestionate. Mai jos afli cum îl recunoști, ce îl întreține, ce poate face dentistul, ce obiceiuri ajută acasă și când durerea de maxilar nu mai ține de dinți. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate; diagnosticul și alegerea unei gutiere le face medicul dentist.

Ce este bruxismul și ce forme are

Bruxismul nu este o boală în sine, ci un comportament al mușchilor masticatori, care devine problemă atunci când este suficient de puternic sau de frecvent încât să afecteze dinții, mușchii sau articulația maxilarului. Specialiștii deosebesc două forme, cu mecanisme și obiceiuri diferite.

Poziția de repaus a maxilarului

În mod normal, dinții de sus și cei de jos se ating doar câteva minute pe zi, în total, când mesteci și înghiți. În restul timpului, buzele sunt închise, dinții ușor depărtați, iar limba se sprijină relaxat pe cerul gurii. Această poziție de repaus este reperul cel mai simplu pentru a-ți verifica obiceiurile din timpul zilei: dacă descoperi des că ții dinții strânși, este un semn de bruxism diurn.

Semnele după care îl recunoști

Bruxismul se recunoaște după combinația dintre uzura neobișnuită a dinților și simptomele musculare, mai ales dimineața. Niciun semn luat singur nu este suficient pentru diagnostic, dar mai multe împreună merită discutate cu dentistul.

Ce observi tu sau cei din jur

• partenerul de cameră aude un scrâșnet sau un clănțănit în timpul nopții;
• te trezești cu maxilarul obosit, încordat sau dureros;
• ai dureri de cap în zona tâmplelor dimineața, care trec în timpul zilei;
• dinții sunt sensibili la rece fără o cauză evidentă;
• simți că dinții „nu se mai potrivesc” bine dimineața;
• auzi un clic sau simți o jenă în fața urechii când deschizi gura;
• ai pe marginea limbii urme ondulate ale dinților sau o linie albă pe interiorul obrajilor.

Ce observă dentistul

• fețe plate, lucioase, pe vârfurile dinților, care se potrivesc perfect când freci dinții lateral;
• margini ciobite la dinții din față, smalț fisurat;
• obturații sau coroane fisurate ori desprinse repetat;
• mici scobituri la colul dinților, aproape de gingie;
• mușchii masticatori mai voluminoși sau dureroși la palpare.

Sfat: Roagă partenerul să-ți spună dacă te aude scrâșnind și notează timp de două săptămâni diminețile în care te trezești cu maxilarul încordat. Aceste notițe îl ajută mult pe dentist.

Ce factori întrețin bruxismul

Bruxismul are mai multe cauze care se combină, iar la fiecare persoană contează altele. Specialiștii consideră astăzi că este reglat în principal de sistemul nervos central, nu de modul în care se închid dinții, deși acesta poate influența efectele.

Factorii din somn și din stilul de viață

• Somnul fragmentat: episoadele de bruxism din somn apar adesea în legătură cu microtrezirile, scurte creșteri ale activității creierului pe care nu ți le amintești.
• Sforăitul și apneea în somn: pauzele de respirație din somn sunt asociate la unele persoane cu bruxismul; sforăitul puternic merită discutat cu medicul.
• Cafeaua, băuturile energizante și alcoolul, mai ales seara.
• Fumatul, care este asociat cu o frecvență mai mare a bruxismului din somn.
• Stresul și anxietatea, care întrețin în special încleștarea din timpul zilei.

Medicamentele și alte situații

Unele medicamente care acționează asupra sistemului nervos, inclusiv anumite antidepresive, pot fi asociate cu bruxismul. Dacă ai observat că problema a apărut după începerea unui tratament, spune-i medicului care ți l-a prescris; nu opri și nu modifica singur tratamentul. Bruxismul poate apărea și în unele boli neurologice sau tulburări ale somnului, situații pe care le evaluează medicul de specialitate.

Bruxismul la copii

Scrâșnitul în somn este relativ frecvent la copii, mai ales în perioada dinților de lapte și a schimbării lor, și de multe ori scade singur odată cu creșterea. Dacă scrâșnitul este foarte puternic, dacă dinții se tocesc vizibil sau dacă copilul sforăie, respiră pe gură ori are somn agitat, merită discutat cu dentistul și cu medicul pediatru. Despre etapele dentiției la copii găsești detalii în Schimbarea dinților de lapte cu cei definitivi, explicată.

Ce poate face dentistul

Dentistul confirmă bruxismul pe baza simptomelor și a examinării, apreciază cât de afectați sunt dinții și propune măsuri de protecție. Scopul principal este protejarea dinților și a lucrărilor dentare și reducerea disconfortului, pentru că bruxismul în sine nu se „vindecă” printr-o singură intervenție.

Gutiera ocluzală

Gutiera ocluzală este o placă din material plastic dur sau semi-dur, făcută după amprenta dinților tăi, pe care o porți în somn. Ea nu oprește neapărat scrâșnitul, dar preia forțele și uzura în locul dinților și poate reduce tensiunea musculară la unele persoane. Câteva lucruri de știut:

1. Gutiera făcută de dentist după amprentă se potrivește precis și este ajustată astfel încât contactele să fie echilibrate.
2. Gutierele universale, cumpărate fără recomandare, pot să nu se potrivească bine și, la unele persoane, pot accentua disconfortul; discută cu dentistul înainte de a folosi una.
3. Gutiera se verifică periodic la dentist, pentru ajustări și pentru a vedea uzura ei.
4. Se curăță zilnic și se păstrează într-o cutie aerisită, uscată.

Alte intervenții

Dacă dinții sunt deja tociți sau ciobiți, dentistul poate reface forma lor prin obturații sau alte lucrări, dar de obicei abia după ce a stabilit cum îi protejează pe termen lung. Când există semne de apnee în somn, de probleme ale articulației maxilarului sau de anxietate importantă, poate recomanda evaluare la medicul de familie, la un specialist în tulburări de somn, la medicul ORL sau la psiholog. Pentru durerea musculară, nu lua medicamente fără sfatul medicului sau al farmacistului.

Obiceiurile care te ajută acasă

Acasă poți reduce încărcarea mușchilor și a dinților prin conștientizarea încleștării din timpul zilei, prin somn mai bun și prin evitarea factorilor care întrețin bruxismul. Aceste măsuri sunt simple, dar cer constanță.

În timpul zilei

• Verifică-ți maxilarul de mai multe ori pe zi: buze închise, dinți depărtați, limba relaxată pe cerul gurii. Un bilețel pe monitor sau o alarmă discretă în telefon te pot ajuta.
• Evită să mesteci obiecte: pixuri, unghii, gheață, capace.
• Nu mesteca gumă ore întregi, pentru că obosește mușchii deja suprasolicitați.
• Fă pauze când lucrezi concentrat la calculator sau conduci mult și observă dacă strângi dinții.
• Corectează postura: capul împins în față, în fața ecranului, crește tensiunea din gât și maxilar.

Seara și noaptea

1. Redu cafeaua și băuturile energizante după-amiaza și seara.
2. Limitează alcoolul, mai ales în orele dinaintea culcării.
3. Păstrează un program de somn regulat și o rutină liniștită de seară, fără ecrane chiar înainte de culcare.
4. Poartă gutiera, dacă ți-a fost recomandată, în fiecare noapte, nu doar când simți dureri.
5. Respectă rutina de igienă orală de seară, descrisă în Rutina de seară pentru dinți: ordinea corectă a pașilor, și curăță și gutiera.

Alimentația în perioadele cu dureri

În zilele în care maxilarul doare, alege alimente mai moi și bucăți mai mici, evită alimentele foarte tari sau lipicioase și nu deschide gura foarte larg, de exemplu la sandvișuri mari. Pe măsură ce disconfortul scade, revii treptat la alimentația obișnuită.

Bruxismul și sănătatea dinților pe termen lung

Bruxismul netratat poate duce, în timp, la uzura avansată a smalțului, la fisuri, la dinți rupți și la pierderea repetată a obturațiilor. Uzura expune dentina, mai moale, care se tocește mai repede și poate deveni sensibilă. De aceea controalele periodice sunt importante: dentistul poate compara starea dinților de la o vizită la alta și poate interveni înainte de fracturi.

Sensibilitatea care apare din cauza uzurii poate fi confundată cu alte probleme; cauzele ei și ce poți face sunt explicate în Sensibilitatea dentară: de ce apare și ce poți face acasă. Dacă ai și obiceiul de a consuma des băuturi acide, uzura mecanică și cea chimică se adună, iar dinții se tocesc mai repede; despre această combinație citește Alimentele acide și eroziunea dentară: cum te protejezi. Pentru o imagine de ansamblu asupra semnelor care cer dentist, vezi ghidul Problemele orale frecvente: semne și când mergi la dentist.

Atenție: Periajul foarte apăsat cu o periuță tare pe dinți deja tociți accentuează uzura la colet. Folosește o periuță cu peri moi și o pastă cu fluor; despre alte greșeli de periaj citește Greșelile frecvente la periaj care îți afectează gingiile.

Când durerea de maxilar nu ține de dinți

Durerea de maxilar nu înseamnă întotdeauna bruxism. Unele situații cer consult rapid sau chiar apel la 112, pentru că durerea în maxilar poate fi și un semn al unor probleme ale inimii sau al unei infecții.

• Consult la dentist în zilele următoare: gura nu se deschide complet, maxilarul se blochează din când în când, clic dureros persistent, durere care se agravează.
• Dentist sau urgențe în aceeași zi: maxilarul s-a blocat cu gura deschisă și nu se mai închide, umflătură a feței sau a gingiei cu febră.
• Medicul de familie: dureri de cap frecvente, sforăit puternic, pauze în respirație în somn, oboseală importantă în timpul zilei.

Important: Sună imediat la 112 dacă durerea de maxilar apare brusc împreună cu durere sau apăsare în piept, lipsă de aer, transpirații reci, greață ori amețeală, mai ales la efort. Aceste semne pot indica o problemă a inimii, nu de dinți.

Ce iei cu tine din acest ghid

Bruxismul este frecvent și adesea discret, dar lasă urme clare: dinți tociți, maxilar obosit dimineața, obturații care se rup. Nu îl poți opri doar prin voință în somn, însă poți proteja dinții cu o gutieră recomandată de dentist și poți reduce factorii care îl întrețin, de la cafeaua de seară la încleștarea inconștientă din timpul zilei. Cu cât îl recunoști mai devreme, cu atât rămân mai puține de reparat.

Pe scurt:

• bruxismul înseamnă scrâșnirea sau încleștarea dinților, în somn sau ziua;
• semnele tipice sunt dinții tociți, durerea de maxilar și de tâmple la trezire, sensibilitatea;
• în repaus, dinții trebuie să fie ușor depărtați, cu buzele închise;
• gutiera făcută de dentist protejează dinții, dar nu înlocuiește schimbarea obiceiurilor;
• sforăitul puternic și pauzele de respirație în somn merită discutate cu medicul;
• durerea de maxilar cu durere în piept sau lipsă de aer înseamnă 112.