Schimbarea dinților de lapte cu cei definitivi începe de obicei între 6 și 7 ani și se încheie pe la 12–13 ani. În tot acest interval, numit dentiție mixtă, copilul are în gură, simultan, dinți de lapte și dinți definitivi, iar gura lui se schimbă aproape de la o lună la alta. Procesul este natural și, în cele mai multe cazuri, nu are nevoie de intervenție: dintele de lapte se clatină, cade, iar în locul lui iese cel nou.
Pentru părinți, perioada aduce însă multe întrebări: de ce iese dintele nou în spatele celui vechi, de ce dinții noi sunt gălbui și zimțați, dacă e voie să tragi de un dinte care se mișcă sau ce faci dacă dintele de lapte nu cade deloc. Mai jos găsești explicațiile, pe etape, și reperele care te ajută să știi când e cazul să mergi la medicul stomatolog.
Cum se produce schimbarea dinților
Schimbarea dinților se produce pentru că dintele definitiv, care se formează în os sub dintele de lapte, provoacă treptat dizolvarea rădăcinii acestuia. Când rădăcina dispare aproape complet, dintele de lapte rămâne prins doar în gingie, se clatină și cade.
Resorbția rădăcinii, pe înțeles
Resorbția radiculară este procesul prin care organismul „topește” treptat rădăcina dintelui de lapte. Ea începe cu ani înainte ca părintele să observe ceva și durează luni bune. De aceea, un dinte de lapte care a căzut singur are de obicei doar coroana, fără rădăcină, iar copiii sunt adesea surprinși că „nu are rădăcină”.
Dinții care nu înlocuiesc nimic
Nu toți dinții definitivi iau locul unui dinte de lapte. Molarii definitivi ies în spatele ultimilor molari de lapte, fără ca vreun dinte să cadă înainte:
- primii molari, numiți și molarii de 6 ani, apar pe la 6–7 ani;
- al doilea rând de molari apare pe la 11–13 ani;
- molarii de minte apar mult mai târziu, de obicei după 17 ani, sau nu apar deloc.
Pentru că nu sunt precedați de căderea unui dinte, molarii de 6 ani trec adesea neobservați, deși sunt dinți definitivi care vor rămâne toată viața.
Ordinea și vârstele orientative
Dinții de lapte cad de regulă în aceeași ordine în care au apărut: întâi incisivii, apoi molarii de lapte și caninii. Vârstele din tabelul de mai jos sunt orientative; diferențele de un an între copii sunt frecvente și normale.
| Dintele de lapte | Cade de obicei la | Îl înlocuiește |
|---|---|---|
| Incisivii centrali de jos | 6–7 ani | incisivii centrali definitivi |
| Incisivii centrali de sus | 6–8 ani | incisivii centrali definitivi |
| Incisivii laterali | 7–9 ani | incisivii laterali definitivi |
| Primii molari de lapte | 9–11 ani | primii premolari |
| Caninii de lapte | 9–12 ani | caninii definitivi |
| Molarii secunzi de lapte | 10–12 ani | premolarii secunzi |
Premolarii, dinții „noi”
Premolarii sunt dinții definitivi aflați între canini și molari. Ei nu există în dentiția de lapte: iau locul molarilor de lapte, care sunt mai mari. Din acest motiv, dentiția definitivă completă numără 32 de dinți, față de 20 câți are copilul mic, despre care poți citi mai multe în Dinții copiilor: ghid de la primul dinte la adolescență.
Pauza din mijlocul dentiției mixte
După ce se schimbă incisivii, pe la 8–9 ani, urmează adesea o pauză de un an sau doi, în care pare că nu se întâmplă nimic. Este normal: dinții laterali definitivi se pregătesc în os pentru a doua etapă a schimbării.
Ce observi în gură în această perioadă
În timpul dentiției mixte, mai multe aspecte care îi îngrijorează pe părinți sunt de fapt normale: dinții noi mai mari, mai gălbui și zimțați, spațiile dintre dinți sau dinții care ies puțin strâmb la început.
Dinții de rechin
Uneori, incisivul definitiv de jos iese în spatele celui de lapte, care încă nu a căzut, astfel încât copilul pare să aibă două rânduri de dinți. Situația este cunoscută popular drept dinți de rechin. De multe ori, dintele de lapte se clatină și cade în câteva săptămâni, iar limba împinge treptat dintele nou în poziția corectă. Dacă dintele de lapte nu se mișcă deloc după câteva săptămâni, programează o vizită la medicul stomatolog, care poate decide extracția lui.
Culoarea și forma dinților noi
| Ce observi | Explicația | E normal? |
|---|---|---|
| Dinți definitivi mai gălbui | au mai multă dentină, mai galbenă, vizibilă prin smalț | da |
| Margini zimțate la incisivi | mameloanele, mici proeminențe care se tocesc în timp | da |
| Dinți care par prea mari pentru față | fața copilului crește mai târziu decât dinții | da |
| Spațiu între incisivii de sus | etapă trecătoare, se închide adesea la apariția caninilor | de regulă da |
| Pete albe sau maronii | posibile defecte de smalț sau carii | se arată medicului |
Mameloanele sunt cele trei mici denivelări de pe marginea incisivilor definitivi abia ieșiți. Ele se tocesc treptat prin mestecat și dispar de obicei în câțiva ani.
Etapa „rățuștei urâte”
Între 8 și 11 ani, incisivii de sus pot apărea depărtați și înclinați în evantai. Stomatologii o numesc uneori etapa rățuștei urâte: rădăcinile caninilor care urmează să iasă împing temporar rădăcinile incisivilor. De cele mai multe ori, spațiile se închid parțial sau complet după apariția caninilor definitivi.
Dintele care se clatină: ce faci și ce nu
Un dinte de lapte care se clatină trebuie lăsat, în general, să cadă singur. Copilul îl poate mișca ușor cu limba sau cu degetele curate, dar nu e nevoie să tragi de el cu forța, cu ața legată de clanță sau prin alte metode tradiționale riscante.
Pași practici
- Lasă copilul să miște dintele cu limba, în ritmul lui.
- Încurajează spălatul pe mâini înainte ca el să atingă dintele.
- Continuă periajul blând și în zona dintelui care se clatină.
- Oferă alimente ușor de mestecat dacă îl deranjează, fără să renunțați la fructe și legume.
- Când dintele atârnă de un fir de gingie, cade de obicei singur la mâncat sau la periaj.
Dacă sângerează după cădere
O mică sângerare după căderea dintelui este normală. Pune o compresă de tifon curată pe locul respectiv și roagă copilul să muște ușor din ea câteva minute. Dacă sângerarea nu se oprește după un interval rezonabil de compresie sau reapare abundent, contactează medicul stomatolog sau medicul pediatru.
Sfat: Dacă un dinte de lapte se clatină de mult timp și îl doare pe copil la mestecat, nu forța extracția acasă. Medicul stomatolog îl poate scoate rapid, cu anestezie locală, dacă este necesar.
Tradiții românești
În multe familii din România, dintele căzut se aruncă pe casă, cu urarea ca cioara sau barza să îi aducă copilului un dinte nou și sănătos, iar în altele vine o „zână a dinților”. Oricare ar fi obiceiul familiei tale, momentul poate deveni o ocazie bună de a vorbi cu cel mic despre grija pentru dinții cei noi, care trebuie să țină toată viața.
Când dinții cad prea devreme sau prea târziu
Dinții de lapte care se pierd mult prea devreme, din cauza unei carii sau a unei lovituri, ori cei care rămân prea mult în gură trebuie evaluați de medicul stomatolog, pentru că pot influența poziția dinților definitivi.
Pierderea prematură
Dacă un molar de lapte se pierde cu ani înainte de termen, dinții vecini se pot înclina spre spațiul liber, iar dintele definitiv nu mai are loc. Pentru astfel de situații, medicul poate recomanda un menținător de spațiu, un dispozitiv mic care păstrează locul liber până la erupția dintelui nou. Pierderea prematură a incisivilor apare mai ales după lovituri; ce faci imediat după un accident este descris în Dintele lovit sau rupt la copil: ce faci imediat.
Dintele de lapte care nu cade
Un dinte de lapte care nu se clatină, deși dintele definitiv a apărut alături, sau unul care rămâne în gură mult după vârsta obișnuită poate avea mai multe explicații: rădăcina nu s-a resorbit, dintele definitiv lipsește sau are o poziție neobișnuită. Medicul stomatolog poate recomanda o radiografie dentară pentru a vedea ce se întâmplă în os.
Când cauți un ortodont
Mulți medici recomandă o primă evaluare ortodontică în jurul vârstei de 7 ani, când au apărut primii molari definitivi și incisivii. Nu înseamnă neapărat aparat, ci doar urmărirea creșterii. Obiceiurile prelungite, cum ar fi suptul degetului, pot influența poziția dinților noi; detalii găsești în Suzeta și suptul degetului: efectele asupra dinților. Dacă mai târziu se recomandă un aparat fix, igiena zilnică specifică este explicată în Igiena orală cu aparat dentar fix: rutina de zi cu zi.
Igiena orală în timpul dentiției mixte
În perioada schimbării dinților, igiena orală devine mai dificilă, pentru că apar spații, dinți la înălțimi diferite și zone de gingie sensibile. Periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor de 1.450 ppm, într-o cantitate cât un bob de mazăre, rămâne baza.
La ce să fii atent
- molarii de 6 ani, aflați la capătul arcadei, sunt greu de ajuns și au șanțuri adânci;
- dinții abia ieșiți sunt mai jos decât vecinii și scapă ușor periuței;
- gingia din jurul unui dinte care erupe poate fi ușor umflată și sensibilă;
- o periuță cu cap mic și peri moi ajunge mai ușor în zonele dificile, criteriile de alegere fiind explicate în Periuța de dinți: duritatea perilor, capul și înlocuirea.
Sigilarea molarilor
Sigilarea este acoperirea șanțurilor de pe suprafața de mestecat a molarilor cu un material protector, procedură nedureroasă, făcută în cabinet. Medicul stomatolog evaluează dacă este potrivită pentru copilul tău, de obicei la scurt timp după erupția molarilor definitivi.
Copilul preia periajul
În jurul vârstei de 7–8 ani, mulți copii se pot peria singuri, dar verificarea de seară rămâne utilă. Ideile pentru a-l face independent fără să scadă calitatea periajului sunt în Copilul și periajul: cum îl înveți să se spele singur. Acolo unde dinții definitivi stau lipiți, medicul poate recomanda și ața dentară, folosită după tehnica descrisă în Ața dentară: cum o folosești corect, pas cu pas.
Atenție: Dacă un dinte definitiv este scos complet din gură în urma unei lovituri, timpul contează și mergi imediat la stomatolog. Dacă lovitura la cap este puternică, copilul își pierde cunoștința, vomită sau sângerează abundent, sună la 112.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medicului stomatolog sau al medicului pediatru.
Recapitulare: schimbarea dinților pe scurt
Schimbarea dinților de lapte este un proces natural, care durează aproximativ între 6 și 13 ani și se desfășoară în două etape, cu o pauză la mijloc. Dinții noi arată altfel decât cei de lapte, iar multe dintre aspectele care îngrijorează, de la culoare la spațiile dintre incisivi, sunt trecătoare. Rolul părintelui este să păstreze igiena, să lase dinții să cadă singuri și să recunoască situațiile care cer un control.
De reținut:
- schimbarea începe de obicei cu incisivii de jos, pe la 6–7 ani;
- molarii de 6 ani apar fără să cadă vreun dinte;
- dinții de rechin se rezolvă adesea singuri în câteva săptămâni;
- dinții definitivi sunt în mod normal mai gălbui și zimțați;
- un dinte de lapte care nu cade la timp se arată medicului stomatolog.
Întrebări frecvente
La ce vârstă cade primul dinte de lapte?
De obicei între 6 și 7 ani, cel mai des un incisiv central de jos. La unii copii se întâmplă cu un an mai devreme sau mai târziu, ceea ce este normal.
Este normal ca dintele nou să iasă în spatele celui de lapte?
Da, se întâmplă frecvent la incisivii de jos. Dacă dintele de lapte nu începe să se clatine după câteva săptămâni, medicul stomatolog poate decide extracția lui.
De ce dinții definitivi sunt mai galbeni?
Pentru că au un strat mai gros de dentină, de culoare mai galbenă, care se vede prin smalț. Diferența este evidentă mai ales lângă dinții de lapte, care sunt foarte albi.
Trebuie să trag de un dinte care se clatină?
Nu e nevoie. Copilul îl poate mișca ușor cu limba, iar dintele cade singur când rădăcina s-a resorbit; dacă îl doare sau nu cade, cere părerea medicului stomatolog.
Câți dinți definitivi are un adult?
Dentiția definitivă completă are 32 de dinți, inclusiv cei patru molari de minte, care la unii oameni nu apar deloc.
