Aftele bucale sunt răni mici, rotunde sau ovale, cu fundul alb-gălbui și o margine roșie, care apar pe interiorul buzelor, pe obraji, pe limbă sau sub limbă și dor mai ales când mănânci, bei ceva acid sau te speli pe dinți. Sunt printre cele mai frecvente leziuni ale gurii, nu sunt contagioase și se vindecă, în majoritatea cazurilor, singure în una-două săptămâni, fără cicatrice. Totuși, nu orice rană din gură este o aftă: unele leziuni care seamănă cu ea au alte cauze și trebuie evaluate de medic, mai ales dacă nu se vindecă.
Mai jos găsești cum recunoști o aftă, ce tipuri există, ce o poate declanșa, cum o deosebești de herpes și de alte leziuni, ce poți face acasă pentru a reduce durerea și când nu mai e cazul să aștepți. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate: doar medicul dentist sau medicul de familie poate stabili natura unei leziuni după examinare.
Ce este o aftă și cum arată
O aftă este o ulcerație superficială a mucoasei bucale, adică o zonă în care stratul de suprafață al mucoasei s-a pierdut temporar. Forma tipică este ușor de recunoscut: o rană rotundă sau ovală, cu fundul acoperit de un strat alb-gălbui și înconjurată de un halou roșu, inflamat.
Cum evoluează de obicei
- Prima zi: o senzație de arsură sau de furnicătură într-un punct, uneori o mică zonă roșie.
- Zilele 2–3: apare rana propriu-zisă, cu fundul alb-gălbui; durerea este de obicei maximă în primele zile.
- Zilele 4–7: durerea scade treptat, iar marginile încep să se refacă.
- Până la două săptămâni: rana se închide complet, de regulă fără urme.
Termenul medical pentru aftele care revin periodic este stomatită aftoasă recurentă. Unele persoane au câteva episoade pe an, altele aproape lunar; frecvența diferă mult și, de multe ori, scade odată cu vârsta.
Unde apar
Aftele apar aproape întotdeauna pe mucoasa mobilă, adică pe interiorul buzelor și al obrajilor, pe marginile și pe fața inferioară a limbii și pe planșeul gurii. Sunt mai rare pe gingia fixă și pe cerul gurii dur, iar o rană care apare repetat exact în aceste zone ridică suspiciunea altor cauze, cum ar fi herpesul.
Tipurile de afte
Există trei forme principale de afte, care diferă prin mărime, număr și durata vindecării. Cele mai multe persoane au forma minoră, care este și cea mai blândă.
| Tip | Mărime și număr | Cât durează vindecarea | Particularități |
|---|---|---|---|
| Afte minore | sub aproximativ 1 cm, una până la câteva | în jur de 7–14 zile | cele mai frecvente, fără cicatrice |
| Afte majore | peste 1 cm, una sau două | câteva săptămâni | foarte dureroase, pot lăsa cicatrice |
| Afte herpetiforme | foarte mici, numeroase, uneori unite | în jur de 1–2 săptămâni | seamănă cu herpesul, dar nu sunt cauzate de virusul herpetic |
Aftele majore și cele herpetiforme sunt mai rare și merită văzute de medic, pentru că durerea poate împiedica alimentația și pentru că uneori sunt asociate cu alte probleme de sănătate.
Ce poate declanșa aftele
Cauza exactă a aftelor nu este pe deplin cunoscută; se știe însă că apar la persoane cu o anumită predispoziție, adesea familială, și că anumiți factori le pot declanșa un nou episod. Identificarea factorilor tăi personali te ajută să reduci frecvența episoadelor.
Factorii locali din gură
- Traumatismele mici: mușcătura accidentală a obrazului sau a buzei, periajul prea apăsat, o margine ascuțită a unui dinte sau a unei obturații.
- Aparatul dentar fix sau proteza care freacă o zonă; pentru rutina de igienă cu bracketuri vezi Igiena orală cu aparat dentar fix: rutina de zi cu zi.
- Unele componente ale pastei de dinți: la anumite persoane, pastele cu detergentul numit laurilsulfat de sodiu par să fie asociate cu episoade mai dese; dacă observi o legătură, poți încerca o pastă fără acest ingredient.
Factorii generali
- Stresul și oboseala, de exemplu în perioadele de examene sau de muncă intensă;
- modificările hormonale, la unele femei în anumite momente ale ciclului menstrual;
- unele alimente, la anumite persoane: alimente foarte acide, condimentate sau aspre;
- deficiențele nutriționale, în special de fier, vitamina B12 sau acid folic, care pot fi descoperite prin analize recomandate de medic;
- unele boli generale, cum ar fi boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale, la care aftele pot fi unul dintre semne;
- renunțarea recentă la fumat, după care unele persoane observă temporar mai multe afte.
Sfat: Ține timp de câteva luni un jurnal simplu: data apariției aftei, ce ai mâncat în ziua dinainte, dacă te-ai mușcat, cât de stresat ai fost. După câteva episoade, mulți oameni își descoperă propriii factori declanșatori.
Aftă, herpes sau altceva? Cum faci diferența
O aftă se deosebește de herpes prin localizare și aspect: afta apare pe mucoasa moale din interiorul gurii, ca o rană rotundă cu fund alb, în timp ce herpesul labial apare de obicei pe marginea buzei, pe piele, sub forma unor vezicule mici cu lichid. Alte leziuni pot semăna cu afta, iar tabelul de mai jos te ajută doar să te orientezi; diagnosticul îl pune medicul.
| Leziune | Cum arată | Unde apare | Contagioasă? |
|---|---|---|---|
| Aftă | rană rotundă, fund alb-gălbui, margine roșie | interiorul buzelor, obraji, limbă | nu |
| Herpes labial | vezicule grupate care se sparg și fac crustă | marginea buzei, pielea din jur | da |
| Rană prin traumatism | rană neregulată, în locul lovit sau mușcat | oriunde a fost iritată mucoasa | nu |
| Candidoză orală | depozite albe, ca laptele prins, care se pot șterge | limbă, obraji, cerul gurii | uneori se transmite la sugari |
| Pată albă care nu se șterge | zonă albă, aspră, fixă | obraji, limbă, gingie | nu; cere consult |
| Rană care nu se vindecă | rană dură la atingere, margini neregulate, adesea nedureroasă | oriunde | nu; cere consult rapid |
La copii, atenție la infecțiile virale
La copiii mici, mai multe răni în gură apărute brusc, însoțite de febră, de refuzul mâncării și uneori de bubițe pe mâini și pe tălpi, pot indica o infecție virală contagioasă, nu afte. Prima infecție cu virusul herpetic la copil poate produce gingii foarte roșii și umflate și multe răni dureroase. În aceste situații, copilul trebuie văzut de medicul pediatru sau de medicul de familie, iar cel mai important lucru acasă este să bea suficiente lichide. Mai multe despre sănătatea orală a celor mici găsești în Dinții copiilor: ghid de la primul dinte la adolescență.
Ce poți face acasă ca să doară mai puțin
Acasă nu poți „vindeca” o aftă mai repede decât își urmează cursul, dar poți reduce mult durerea și poți evita iritarea suplimentară, care prelungește vindecarea. Obiectivul este simplu: protejezi rana, păstrezi gura curată și eviți tot ce o irită.
Igiena pe durata episodului
- Continuă periajul de două ori pe zi, cu o periuță cu peri moi, ocolind cu atenție zona dureroasă; detalii despre alegere în Periuța de dinți: duritatea perilor, capul și înlocuirea.
- Nu renunța la curățarea dintre dinți, dar lucrează blând în apropierea rănii.
- Dacă ai observat că pasta îți irită mucoasa, încearcă una cu gust neutru și fără laurilsulfat de sodiu.
- Clătirile cu apă călduță cu puțină sare sunt folosite frecvent pentru confort; nu înlocuiesc periajul.
- Evită apele de gură cu alcool, care ustură pe rană; despre rolul apei de gură în general citește Apa de gură: când e utilă și cum o folosești corect.
Alimentația în zilele cu afte
- alege mâncăruri moi, călduțe sau reci: iaurt, piureuri, supe-cremă, ouă, banane;
- evită citricele, roșiile, oțetul, sucurile acide, mâncarea foarte sărată sau condimentată;
- evită alimentele aspre și crocante, cum sunt chipsurile, pâinea prăjită tare și biscuiții tari;
- bea apă la temperatura camerei; un pai poate ajuta dacă rana e pe buză sau pe vârful limbii;
- mestecă încet, ca să nu muști din nou zona.
Produsele din farmacie
În farmacii există geluri, paste protectoare și soluții care formează un strat peste rană sau calmează local durerea. Pot fi utile, dar alegerea e bine să o faci după o discuție cu farmacistul sau cu dentistul, mai ales pentru copii, femei însărcinate sau persoane care au alte tratamente. Respectă instrucțiunile din prospect și nu folosi produse pentru adulți la copii fără recomandare.
Atenție: Nu pune pe aftă aspirină zdrobită, alcool, bicarbonat concentrat, oțet sau alte remedii improvizate. Acestea pot produce arsuri chimice ale mucoasei, iar rana se agravează și se vindecă mai greu.
Când trebuie văzută o aftă de medic
O aftă obișnuită nu cere consult, dar orice rană din gură care nu se vindecă în aproximativ două săptămâni trebuie văzută de dentist sau de medic. Motivul este simplu: doar examinarea poate deosebi o aftă de o leziune care are nevoie de investigații.
Semnele care cer o programare
- rana nu se vindecă în circa două săptămâni;
- aftele sunt foarte mari, foarte dureroase sau numeroase;
- episoadele revin foarte des, una după alta, fără pauză;
- apar și alte simptome: febră, ganglioni măriți, oboseală, scădere în greutate, diaree persistentă, răni în zona genitală, ochi roșii;
- leziunea nu doare, dar este dură la atingere sau are margini neregulate;
- vezi o pată albă sau roșie care nu se șterge și nu dispare;
- rana apare repetat în același loc, lângă un dinte ascuțit sau lângă o lucrare dentară.
Ce face medicul
Dentistul sau medicul de familie examinează leziunea, te întreabă despre frecvența episoadelor, despre medicamente și despre alte simptome. Dacă aftele sunt frecvente sau severe, poate recomanda analize de sânge pentru deficiențe nutriționale ori trimiterea la un alt specialist, de exemplu gastroenterolog sau dermatolog. Dacă o margine de dinte sau o lucrare rănește mucoasa, dentistul o poate netezi. Leziunile suspecte pot necesita o biopsie, adică prelevarea unui fragment mic pentru analiză, care este singura metodă sigură de diagnostic.
Important: Sună la 112 sau mergi la urgențe dacă o rană din gură este însoțită de umflarea feței sau a gâtului, de greutate la respirație ori la înghițire sau dacă un copil nu mai bea deloc și pare foarte somnolent ori nu a mai urinat de multe ore.
Cum reduci frecvența episoadelor
Nu poți elimina complet predispoziția la afte, dar poți reduce numărul de episoade prin evitarea traumatismelor din gură și a factorilor declanșatori pe care i-ai identificat. Cele mai multe măsuri sunt obiceiuri simple de zi cu zi.
| Ce faci | De ce ajută |
|---|---|
| Folosești o periuță cu peri moi și apeși ușor | eviți micile răni ale mucoasei și gingiei |
| Ceri dentistului să netezească marginile ascuțite | elimini o sursă repetată de iritație |
| Folosești ceară ortodontică pe bracketurile care freacă | protejezi obrajii și buzele |
| Mesteci încet, fără să vorbești cu gura plină | reduci mușcăturile accidentale |
| Încerci o pastă fără laurilsulfat de sodiu | la unele persoane, episoadele devin mai rare |
| Faci analizele recomandate de medic | descoperi eventualele deficiențe nutriționale |
| Gestionezi stresul și dormi suficient | stresul și oboseala pot declanșa episoade |
Greșelile de periaj care irită gingiile și mucoasa sunt descrise pe larg în Greșelile frecvente la periaj care îți afectează gingiile, iar rolul alimentației în sănătatea țesuturilor moi din gură este explicat în Alimentația și gingiile: ce obiceiuri sprijină sănătatea lor.
Aftele și alte probleme ale gurii
Aftele pot coexista cu alte neplăceri orale, iar unele dintre ele se influențează reciproc. Gura uscată, de exemplu, face mucoasa mai vulnerabilă la iritații și poate prelungi disconfortul; despre cauzele ei citește Gura uscată: de ce apare și cum îți protejezi dinții. Fumatul este legat de alte tipuri de leziuni ale mucoasei, care trebuie urmărite atent, așa cum explicăm în Fumatul și sănătatea orală: efecte asupra gurii și gingiilor. Pentru o privire de ansamblu asupra semnelor care cer dentist, de la sângerarea gingiilor la durerea de dinți, vezi ghidul Problemele orale frecvente: semne și când mergi la dentist.
Ideile principale despre afte
Aftele sunt dureroase și incomode, dar în marea majoritate a cazurilor sunt inofensive și trec singure în una-două săptămâni. Rolul tău este să protejezi rana, să păstrezi o igienă blândă, să eviți iritanții și să urmărești dacă leziunea se comportă ca o aftă obișnuită. Ce nu se vindecă, ce revine foarte des sau ce vine cu alte simptome trebuie arătat medicului.
De reținut:
- afta este o rană rotundă, cu fund alb-gălbui și margine roșie, necontagioasă;
- forma minoră se vindecă de obicei în 7–14 zile, fără cicatrice;
- mușcăturile, periajul apăsat, stresul și unele alimente pot declanșa episoade;
- herpesul labial apare pe marginea buzei, ca vezicule, și este contagios;
- nu aplici pe rană aspirină, alcool sau alte remedii improvizate;
- o rană care nu se vindecă în circa două săptămâni trebuie văzută de medic.
Întrebări frecvente
Aftele sunt contagioase?
Nu, aftele nu se transmit prin sărut, pahar sau tacâmuri. Herpesul labial, cu care sunt confundate adesea, este însă contagios.
Cât durează o aftă?
Afta minoră, cea mai frecventă, se vindecă de obicei în una-două săptămâni, iar durerea scade după primele zile. Aftele mari pot dura câteva săptămâni și merită văzute de medic.
De ce îmi apar afte după ce mă mușc în obraz?
Micile traumatisme ale mucoasei sunt unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori la persoanele predispuse. Dacă te muști des în același loc, dentistul poate verifica dacă un dinte sau o lucrare contribuie.
Pot fi aftele semnul unei lipse de vitamine?
Uneori, aftele frecvente sunt asociate cu deficiențe de fier, vitamina B12 sau acid folic. Medicul poate recomanda analize; nu lua suplimente pe cont propriu fără sfatul lui.
Când este o rană din gură periculoasă?
Când nu se vindecă în aproximativ două săptămâni, este dură la atingere, nu doare deloc sau apare ca o pată albă ori roșie care nu se șterge. În aceste situații este nevoie de consult, iar umflarea feței cu greutate la respirație înseamnă 112.
